Sfaturi pentru doritorii de facultăţi prin Anglia II

Bun, avem calificări la limba engleză, ne-am rezolvat poveştile cu voluntariatele şi locurile de muncă, putem să trecem la chestiile mai serioase. Nu voi detalia completarea dosarului UCAS pentru că este destul de intuitivă, aşa că voi menţiona doar problemele întâlnite. Sau, mai degrabă, problema: acolo programul cere instituţiile de învăţământ absolvite; nu e cazul să precizez că trebuie trecut liceul neapărat. Nu ştiam dacă e cazul să trec şcoala unde am făcut 1-8, dar am trecut-o până la urmă şi a fost bine, aşa că e foarte ok să o treceţi. La examene/calificări am trecut doar CAE, TOEFL şi BAC, unde trebuie trecute toate secţiunile cu punctaje. La BAC am lăsat rubricile goale, urmând a primi oferte condiţionate de media de la BAC.

În fine. Cea mai uşoară parte a dosarului propriu-zis e scrisoarea de recomandare. În principiu, cu cât e mai barosan cel de la care o cereţi, cu atât mai bine. O diferenţă faţă de anul trecut e că tu, elev, dai acolo adresa de mail a individului care te recomandă şi el o urcă pe net. Deci nu prea poţi şti dacă scrie de bine sau nu, dar nu cred că e cineva pe lumea asta care să scrie de rău un „character reference”. Un nume greu nu este esenţial, dar ajută mult, şi zic asta din experienţă. De obicei e bine să fie un profesor din liceu sau unul cu care ai mai avut legătură pe la vreo olimpiadă sau ceva de genul ăsta. Scrisoarea de recomandare trebuie să aibă cam 4000 de semne, la fel de mult ca eseul.

Şi partea cea mai importantă: „personal statement”, cunoscut de cei mulţi drept „eseul”. 4000 de semne. Înseamnă cam 600 de cuvinte, dacă ţin eu bine minte. Ei, aici, în principiu, trebuie să te lauzi. Asta e ideea centrală. Dacă nu te lauzi, nu înţeleg ăia de ce să te ia pe tine la ei. Trebuie să îi îndulceşti şi pe ei, dar asta se poate face în încheiere. Câteva reguli generale:
i. corectitudine gramaticală şi ortografică. Nu mai zic de ce. O greşeluţă nu o să conteze prea mult, da’ e bine să nu apară.
ii. diversitate gramaticală şi lexicală. În principiu cu chestia asta te dai deştept. Poate că nu e bine să foloseşti termeni prea pompoşi, şi în nici un caz cuvinte obscure, atât de deştepte că nu le ştie nimeni, dar cu cât foloseşti mai multe structuri (mai ales inversiunile, astea plac mult), timpuri verbale, cuvinte şi locuţiuni.
iii. catchiness. Asta e cea mai importantă parte. În principiu, trebuie să bată la ochi, şi asta puternic. Cine a făcut articole pentru CAE/CPE ştie la ce mă refer. Poţi să faci asta în multe feluri: întrebări retorice, analogii (la mine ştiinţifice, că na, profilul), citate, povestiri. Introducerea eseului meu este, de fapt, o povestire: legătura dintre funcţionarea chitării şi matematică; nu e ceva banal, şi atrage atenţia. Am văzut eseuri scrise la persoana a treia; iar e o metodă foarte bună, inedită şi care place.

Bun. Am terminat cu regulile formei. Acum, conţinutul: în principiu, e ceva între o biografie pe scurt şi o scrisoare de intenţii. Trebuie povestit de ce te interesează cursul respectiv, ce legătură ai avut cu materia, şi de ce ai fi un candidat bun. Fireşte, aici trebuie să te apuci să faci o listă de olimpiade, concursuri şi realizări: asta a fost piatra de temelie la mine. Nu e cazul să faci o listă întreagă, dar trebuie menţionate participările majore (gen cangur, naţională, medalii) şi, eventual, precizat că au fost rezultate mai bune şi la concursuri mai mici. La Oxford la interviu au menţionat figura cu olimpiadele.

După ce ne-am lăudat, e cazul să ne apucăm iar de prostii. Toate prostiile care sună bine trebuie băgate prin eseu. De genul precizat despre voluntariat (de menţionat e că nu mi-au cerut nici un fel de acte, nici diplomele de la olimpiade, nici adeverinţele de la voluntariate, nici actele de muncă) şi locul de muncă trecut în aplicaţie. Le plac ideile de muncă în echipă şi experienţa, lucrul cu oamenii, implicarea şi un „well-rounded character”. Ştiu că trecusem şi faptul că am fost vicepreşedintele consiliului elevilor (în fapt, ceva cam degeaba) şi faptul că am fost într-o dezbatere (cam tot degeaba, că na, „activitate nonformală”) legată de legea educaţiei. Chestiile de genul ăsta, care contrastează cu ceea ce zici în prima parte (ca aici), trebuie trecute: la un interviu chiar m-au întrebat, zicând că mulţi vin de la olimpiade, dar mai puţini care au dezbătut şi legi. Absolut toate chestiile de genul ăsta ajută foarte mult.

Eu am făcut eseul într-o săptămână, cu 3 „drafturi” mari, şi mici modificări. Ajută foarte mult să citeşti eseurile altora, îţi faci o idee despre ce să scrii şi ce tehnici poţi folosi, cred că eu am citit vreo şapte aşa. Dacă ai un profesor care te poate ajuta, cere-i ajutorul: al meu m-a ajutat avertizându-mă că am fraze prea lungi (cred că la un moment dat un paragraf întreg era doar o frază imensă) şi că ăsta e un balcanism neplăcut pentru ei. Plus corecturile de rigoare :D. Cere părerea prietenilor, dă-l la toată lumea care poate da o părere cinstită. Fără grabă, eseul trebuie făcut temeinic. Unele universităţi (gen Imperial College) se bazează puternic pe el: eu am prestat prost la interviul lor şi am primit, totuşi, o ofertă bună. Plus că e, în fapt, esenţa întregului dosar.

Ne citim. 🙂

Anunțuri

~ de Ion pe Ianuarie 8, 2011.

4 răspunsuri to “Sfaturi pentru doritorii de facultăţi prin Anglia II”

  1. […] https://ambrinoc.wordpress.com/2011/01/08/sfaturi-pentru-doritorii-de-facultati-prin-anglia-ii/ […]

  2. Salut
    Si eu urmeaza sa aplic anul acesta pentru studii in UK si post-urile tale chiar mi-au fost de ajutor. Acum presupun ca esti deja la universitate,unde te-au dus pana la urma? Pentru mine ar fi ideal daca as fi acceptata la Oxford, nici Imperial nu strica, asa ca indraznesc sa te rog, daca nu e prea mare deranjul, sa imi permiti sa arunc o privire peste personal statement-ul tau avand in vedere faptul ca a fost „successful”.Nu am nicio intentie sa copiez vreo fraza, stiu ca UCAS are un sistem de detectare a falsurilor, vreau doar sa vad, per ansamblu, cum ai reusit sa ii convingi.
    Multumesc.

  3. te-ai dus *

  4. […] Sfaturi pentru doritorii de facultăţi prin Anglia (II) […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: